CCR blochează construcția de microhidrocentrale în ariile protejate

Judecătorii de la Curtea Constituțională a României (CCR) au admis astăzi sesizarea de neconstituționalitate depusă de USR cu privire la legea care permitea construcția de microhidrocentrale în ariile protejate, așa-numita Lege Zamfir.  

„În ședința din 2 noiembrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea art.56 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice este neconstituțională”, se arată în comunicatul CCR.

În esență, Curtea a reținut că legea criticată încalcă principiul bicameralismului, întrucât forma adoptată de Senat viza în totalitate procedura și condițiile în care pot fi modificate limitele ariilor naturale protejate, pe când forma adoptată de Camera Deputaților se referă tangențial la această problemă, substanța reglementării normative referindu-se la condițiile în care proiectele hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, urmează a se executa în continuare, prin derogare de la o serie de reglementări care se referă la protecția mediului înconjurător. Rezultă că substanța legii, astfel cum a fost aprobată de cea de-a doua Cameră, nu mai vizează modificarea limitelor ariilor naturale, ci regimul juridic al proiectelor hidroenergetice deja derulate în cadrul acestora, regim derogatoriu de la cel de drept comun, se mai arată în comunicatul Curții. CCR subliniază că principiul bicameralismului a fost încălcat.

Proiectul ar fi permis mutarea limitelor pentru ariile naturale protejate pentru ca lucrările de amenajare pentru microhidrocentrale, inclusiv drumurile de acces să fie în afara acestora. Astfel, s-ar fi continuat lucrări care au fost demarate ilegal sau au o situație incertă în acest moment.

Senatorul PSD Cătălin Zamfir, alături de toți aleșii social-democrați, susțin că încearcă deblocarea construcției de hidrocentrale prin proiectul de modificare a Ordonanței privind ariile naturale protejate, conservarea habitatelor naturale protejate, a florei şi a faunei sălbatice precum şi pentru modificarea Legii privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

Grupul USR a sesizat Curtea Constituțională, arătând că prin acest proiect pot fi provocate dezechilibre semnificative care pun în primejdie dreptul la un mediu sănătos.

Potrivit USR, dezechilibrele se regăsesc direct în diminuarea ariilor naturale protejate, statul permițând scoaterea din regimul acesta până la distrugerea definitivă a florei și a faunei sălbatice, ambele reprezentând o componentă esențială a mediului natural, sub aspectul biodiversității.

Parlamentarii USR critică în primul rând modalitatea de adoptare a legii care a primit o serie de amendamente noi în Camera Deputaților și care nu au fost supuse dezbaterii și votului în Senat, ceea ce ar constitui o încălcare a principiului bicameralismului.

„Astfel, în timp ce la Senat se discuta despre posibilitatea de modificare a limitelor ariilor naturale protejate pentru hidrocentrale, la Camera Deputaților au fost eliminate amendamentele, iar discuția s-a axat pe posibilitatea de a construi hidrocentrale în arii naturale protejate, eliminându-se Senatul din procesul legislativ. Soluția constituțională pentru această situație era expres precizată în Constituție, respectiv întoarcerea proiectului la Senat pentru discutarea amendamentelor aduse la Camera Deputaților, traseu constituțional care nu s-a întâmplat”, se arată în sesizarea depusă de USR cu privire la microhidrocentrale.

În varianta finală a legii votate, a fost eliminată forma votată în Senat care stabilea posibilitatea modificării limitelor ariilor protejate și s-a trecut direct în lege la declararea expresă că obiectivele respective sunt în totalitate de interes public major și de siguranță și securitate națională, fără să se mai reglementeze o procedură specială de modificare a ariilor protejate, mai atrag atenția useriștii.

„(…) compararea celor două versiuni relevă faptul că, la Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, amendamentele adoptate conțin nu doar deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate, ce duc la configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, ci legea adoptată de Camera Deputaților este o cu totul altă lege decât cea adoptată de către Senat”, mai arată documentul.

Un alt argument ridicat de formațiunea parlamentară este acela că legea are impact buget, iar potrivit Constituției, era obligatorie stabilirea sursei de finanțare. În cazul prezentei legi, expunerea de motive nu conține nicio mențiune referitoare la impactul financiar al propunerii legislative, iar aceasta a fost adoptată în lipsa fișei financiare, se arată în sesizare.

În ceea ce privește argumentele de neconstituționalitate intrinsecă, USR arată că s-au produs modificări substanțiale care, odată intrate în vigoare, vor avea efecte devastatoare asupra conservării habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, incompatibile cu obligația pozitivă a statului de a asigura protecția mediului. „Principiul acțiunii preventive este unul dintre principiile fundamentale, relevante pe plan constituțional prin intermediul art. 20 și art. 148 din Constituția României, al cărui conținut exprimă ideea că, cea mai adecvată și mai eficientă strategie de mediu constă în prevenirea vătămărilor ecologice de orice natură, în locul reparării efectelor acestora. În acest sens, necesitatea aplicării măsurilor de prevenție împotriva alterării calității componentelor mediului natural (printre care se numără și biodiversitatea reprezentată de fauna și flora sălbatică) are în vedere interesul asigurării protecției mediului atât în prezent, cât și pentru generațiile viitoare ceea ce înseamnă că mediul înconjurător trebuie să fie protejat în primul rând prin intermediul măsurilor preventive”, arată documentul.

În plus, useriștii mai arată că au fost efectuate o serie de cercetări științifice care au demonstrat că hidrocentralele (rezervoarele), contrar mitului vehiculat, emit cantități imense de gaze cu efect de seră. Un studiu publicat la sfârșitul anului 2016 în BioScience, revistă științifică lunară, peer-reviewed, care este editată de Oxford University Press, a stabilit că barajele și rezervoarele contribuie la încălzirea globală cu 25% mai mult decât se estimase anterior, potrivit sesizării.

„Evident că prin <<eliberarea>> proiectelor hidroenergetice de orice restricții legislative în materie de mediu, România eșuează în a-și îndeplini obligațiile asumate prin Acordul de la Paris în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, încălcând și prevederile constituționale reglementate la art. 11”, menționează sesizarea.

Așa cum se prevede și în Avizul nr. 1382/08.03.2022 al Consiliului Economic și Social, legea votată constituie practic o legalizare retroactivă a unor ilegalități, arată sesizarea „Parcul Național Defileul Jiului a fost înființat în 2005 prin hotărâre a Guvernului, în perioada când au început și lucrările la hidrocentrală, iar în 2007 a devenit și sit Natura 2000. Cu toate acestea, compania care operează hidrocentrala și-a văzut de treabă încălcând toate legile. Dacă propunerea legislativă ar fi adoptată, ar constitui practic o legalizare retroactivă a acestor ilegalități”.

„Investițiile aduse în discuție au fost făcute cu încălcarea flagrantă a legilor de mediu, fapt dovedit în cazul hidrocentralei de pe Jiu chiar de instanțe, prin anularea autorizației de construire, întrucât nu exista o evaluare a impactului de mediu, aviz de mediu și multe altele, în condițiile în care România are deschisă o procedură infringement pentru hidrocentrale în arii protejate încă din 2015”, se arată în document.

Încălcarea legislației europene este, de asemenea, invocată în sesizare și în special a prevederilor din Directiva Cadru Apă, Directiva privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, Directiva privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații și Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice, etc.

sursa: green-report