Blog
Mizele COP27 și avertismentele privind „haosul climatic” în care ne aflăm

Mizele COP27 și avertismentele privind „haosul climatic” în care ne aflăm

Cea de a 27-a Conferinţă a Părţilor Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27) are loc în perioada 6 – 18 noiembrie, în Egipt, la Sharm El-Sheikh. Mizele COP27 și principalele teme vor fi legate de decarbonizare, tranziția energetică, soluții inovatoare, finanțare pro-climă, natură și biodiversitate și multe altele. România este reprezentată de președintele Klaus Iohannis și membri ai Guvernului. 

Cronica haosului climatic

Dacă proiecţiile pentru acest an se vor confirma, cei opt ani din perioada 2015-2022 vor fi cei mai calzi ani înregistraţi vreodată, a avertizat duminică Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), într-un raport considerat a fi o „cronică a haosului climatic”, relatează AFP.

„În timp ce summitul COP27 începe, planeta noastră trimite un semnal de primejdie”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un mesaj video difuzat la conferinţa ONU privind schimbările climatice COP27, de la Sharm el-Sheikh.

Această „cronică a haosului climatic” arată „atât de clar că schimbarea are loc cu o viteză catastrofală, devastând vieţi pe fiecare continent”, a adăugat el, cerând ca „acţiuni ambiţioase şi credibile” să fie abordate în cele două săptămâni ale acestei conferinţe climatice desfăşurate în Egipt.

Cu o temperatură medie estimată cu 1,15 grade Celsius mai mare decât în perioada preindustrială, se aşteaptă ca anul 2022 să se situeze „doar” pe locul al cincilea sau al şaselea al acestor cei mai calzi ani înregistraţi vreodată, datorită influenţei neobişnuite, pentru al treilea an consecutiv, al fenomenului la La Ninia care antrenează o scădere a temperaturii.

Temperatura medie în deceniul 2013-2022 este estimată la 1,14 grade Celsius peste cea din perioada preindustrială, faţă de 1,09 grade Celsius în perioada 2011-2020.

Acordul de la Paris urmăreşte să limiteze încălzirea globală cu mult sub două grade Celsius, chiar cu 1,5 grade Celsius.

„Concentraţiile de CO2 din atmosferă sunt atât de mari încât obiectivul de 1,5 grade Celsius (…) este abia de domeniul posibilului”, a declarat duminică directorul OMM, Petteri Taalas.

„Este deja prea târziu pentru mulţi gheţari şi topirea va continua timp de sute sau chiar mii de ani, cu consecinţe majore pentru aprovizionarea cu apă”, a adăugat el.

Planeta a fost, de asemenea, lovită în acest an de o avalanşă de evenimente extreme, de la inundaţii istorice în Pakistan până la valuri de căldură repetate în Europa şi seceta prelungită în Cornul Africii.

„Ştim că unele dintre aceste dezastre, inundaţiile şi canicula din Pakistan, inundaţiile şi cicloanele din sudul Africii, uraganul Ian, valurile de căldură extreme şi seceta din Europa nu ar fi fost atât de grave fără schimbările climatice”, a declarat Friederike Otto, climatolog la Imperial College din Londra.

Klaus Iohannis, la COP27

Luni şi marţi are loc Summitul implementării climatice, la care participă şi preşedintele Klaus Iohannis. Peste 100 de şefi de stat şi de guvern au confirmat că vor ajunge în Egipt, unde se vor alătura numeroşilor reprezentanţi ai guvernelor, instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale, ai companiilor şi ai societăţii civile.

Angajamentul UE şi al statelor sale membre vizează atingerea neutralităţii climatice în Uniune până în 2050, în vederea îndeplinirii Acordului de la Paris. În plus, angajamentul prevede şi obiectivul de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% comparativ cu 1990 până în anul 2030.

Klaus Iohannis conduce delegaţia României la COP27 şi va susţine Declaraţia naţională care va deschide negocierile tehnice ce vor avea loc pe parcursul celor două săptămâni de reuniune. Preşedintele Iohannis va participa şi la întâlniri multilaterale şi bilaterale. Pe parcursul celor două săptămâni de negocieri, România va fi reprezentată şi de Guvern la nivel de miniştri şi echipă tehnică.

La iniţiativa preşedintelui Iohannis, România va găzdui, alături de Cehia – ţară care deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene -, un eveniment la nivel înalt pe tema promovării educaţiei privind schimbările climatice.

Potrivit unor surse oficiale, în cadrul reuniunilor de coordonare ale Uniunii Europene, România va susţine ideea de a se promova cât mai eficient nivelul de ambiţie declarat prin actualul angajament al Uniunii, pus în aplicare prin pachetul legislativ ”Fit for 55”. România consideră că un succes al COP27 l-ar reprezenta obţinerea unei decizii pe tema atenuării schimbărilor climatice. Mitigation Work Programme (MWP) ar trebui să înceapă în anul 2023 şi să dureze până în 2030 sau cel puţin până când decalajul de atenuare este suficient închis.

Pentru România este foarte important să participe la discuţiile din cadrul COP27 referitoare la Programul de lucru Glasgow – Sharm-el-Sheikh (Glasgow-Sharm el-Sheikh Work Programme), atât prin prisma faptului că ţara noastră susţine diverse proiecte şi iniţiative privind adaptarea şi atenuarea în ţările în curs de dezvoltare, cât şi ca urmare a faptului că România este angajată în consolidarea rezilienţei şi reducerea vulnerabilităţii faţă de schimbările climatice, arată sursele citate.

România lucrează în prezent la revizuirea Strategiei Naţionale privind Adaptarea la Schimbările Climatice (SNACS) pentru perioada 2022 – 2030 cu perspectiva anului 2050 şi elaborarea unui nou Plan Naţional de Acţiune (PNASC) pentru implementarea acesteia, în cadrul proiectului RO-ADAPT.

Totodată, România este parte a iniţiativei Misiunea de inovare în agricultură pentru climă (AIM for Climate), care a fost lansată oficial în 2021, la Conferinţa COP26 de la Glasgow, de către Statele Unite ale Americii şi Emiratele Arabe Unite.

La COP27 se va discuta şi despre necesitatea utilizării celor mai bune practici şi a celor mai avansate tehnologii şi metodologii bazate pe ştiinţă în vederea raportării informaţiilor referitoare la gazele cu efect de seră. Asimilarea şi înţelegerea elementelor discutate cu privire la cadrul de transparenţă sub prevederile Acordului de la Paris vor avea ca efect benefic îmbunătăţirea capacităţii şi acurateţei raportărilor la nivel naţional, susţin sursele citate.

Cu toate acestea, România nu a semnat anul trecut, în urma COP26, angajamentului global pentru reducerea emisiilor de metan care propune un obiectiv ambițios de a reduce emisiile de metan cu „cel puțin 30% față de nivelurile din 2020 până în 2030”. România a fost reprezentată și atunci de președintele Klaus Iohannis care a făcut un apel la acțiune imediată. Detalii aici: România ignoră emisiile periculoase de metan.

Macron: Poluatorii trebuie să plătească

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat luni, la COP27, că este necesar „să se pună presiune” pe „ţările bogate non-europene”, în special pe SUA şi China, pentru ca acestea să-şi plătească „partea” pentru a ajuta ţările sărace să facă faţă schimbărilor climatice, informează AFP.

„Trebuie ca SUA şi China să fie cu adevărat prezente”, pentru că europenii sunt „singurii care plătesc”, a spus Macron în timpul unei discuţii la Sharm el-Sheih cu tineri africani şi francezi angajaţi în protejarea mediului.

Franţa şi Europa sunt, potrivit lui Macron, pe o traiectorie bună în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Însă este necesar ca marile ţări emergente „să renunţe foarte repede la (consumul de) cărbune”, a pledat el.

Mai mult, pe măsură ce dezbaterea privind sprijinul financiar pentru ţările cele mai vulnerabile ia amploare la COP27, „europenii plătesc”, dar „noi suntem singurii care plătim”. Prin urmare, „trebuie pusă presiune pe ţările bogate non-europene, să li se spună „trebuie să vă plătiţi partea’”, a adăugat şeful statului francez.

sursa: green-report
0 0 votes
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest

0 Comments
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments
0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x