Raport WWF: Ilegalitățile din păduri continuă. Cum răspunde Ministerul Mediului criticilor aduse?

O treime dintre transporturile de lemn monitorizate sunt ilegale și aproximativ 26% dintre transporturile înscrise în SUMAL 2.0 sunt neconforme, arată două rapoarte realizate de WWF România. Reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor au declarat că rezultatele monitorizării nu au relevanță statistică la nivel național și se bazează doar pe un eșantion restrâns de transporturi supravegheate.

Cel dintâi raport este o monitorizare video făcută pentru al treilea an consecutiv și care, deși nu are relevanță statistică la nivelul țării, potrivit WWF, ne arată clar că metoda principală prin care lemnul recoltat ilegal este introdus în piață este „supraîncărcarea”, adică fraudarea declarațiilor privind cantitățile de lemn transportate.

Conform monitorizării, aproximativ 1 din 5 transporturi înregistrate în SUMAL sunt supraîncărcate cu peste 20% din volumul declarat pentru fiecare transport. Mai mult, jumătate dintre transporturile ilegale, care nu respectă normele privind proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, nu sunt nici măcar înregistrate în SUMAL.

Cel de-al doilea raport este o simplă monitorizare la birou în care s-au  nalizat datele pe care operatorii au obligația să le introducă în platforma „Inspectorul Pădurii”. Acesta a scos în evidență faptul că fotografiile pe care transportatorii profesioniști de lemn le încarcă în SUMAL sunt de multe ori neconcludente și „păcălesc” sistemul, care nu este conceput să le verifice.

Reprezentanții WWF România susțin că acestea sunt probleme reale din piață de care schița proiectului noului Cod Silvic, aflat acum în lucru, trebuie să țină seama pentru a fi eficient.

„Din păcate, primul draft al acesteia nu ia în calcul reformele administrative atât de necesare pentru silvicultura românească. Codul Silvic ar trebui, așadar, să instituie reguli care să poată fi ușor de monitorizat, să producă probe concludente în instanță și care, mai ales, să elimine conflictele de interese sistemice. Controalele în teren ar trebui să țintească zonele critice ale lanțului de custodie a lemnului, acolo unde există cele mai mari riscuri privind introducerea pe piață a lemnului recoltat ilegal. Introducerea amprentei digitale a transporturilor de lemn ar rezolva multe dintre aceste probleme”, spun reprezentanții organizației de mediu.

Criticile WWF România și evaluarea MMAP

Conform datelor furnizate de MMAP, pentru perioada monitorizată (07.10 -16.12.2022 și 14 – 25.03.2023), la nivel național au fost emise 1.319.383 avize de însoțire a materialului lemnos din care 727.434 avize de însoțire emise de la locul recoltării.

„Potrivit raportului WWF România, în cele 24 de zile aceștia au monitorizat 278 de transporturi, reprezentând 0,021% din numărul total de avizeînregistrate în SUMAL 2.0 pentru aceeași perioadă și 0,038% din numărul total de avize emise de la locul recoltării – cele 278 de transporturi nu pot constitui un eșantion reprezentativ”, au spus reprezentanții ministerului.

Referindu-se la faptul că afirmația conform căreia 26% dintre transporturile înscrise în SUMAL 2.0 sunt neconforme, MMAP precizează că WWF România a verificat 3.047 de avize de însoțire a materialului lemnos reprezentând 1,23% din totalul de 247.685 avize emise de la locul recoltării.

”Chiar raportul întocmit de WWF România precizează că ’’rezultatele monitorizării […] nu au relevanță statistică pentru a reflecta imaginea recoltărilor ilegale la nivel național, cifrele fac referire doar la eșantionul surprins în cadrul acestui proiect’’. Deși se susține faptul că o treime din transporturile monitorizate sunt ilegale, nu se precizează natura abaterilor de la Normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și cele privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului și unele măsuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn, acestea sunt laconice”, au mai spus reprezentanții MMAP.

Cum răspunde MMAP criticilor?

În ceea ce privește transporturile fără aviz de însoțire, MMAP menționează că din cele 278 de transporturi monitorizate, doar 43 sunt indicate ca fiind fără aviz de însoțire, iar 4 transporturi sunt considerate multiple. Totuși, MMAP subliniază că nu se cunoaște dacă aceste transporturi au fost supuse reverificărilor, deoarece aplicația SUMAL 2.0 poate funcționa și fără conexiune activă de date, iar avizele pot fi publicate pe server ulterior.

Referitor la supraîncărcarea transporturilor, MMAP precizează că aceasta a fost estimată vizual, fără a opri efectiv transporturile pentru măsurarea și probarea cantităților înscrise în avizele de însoțire. De asemenea, MMAP atrage atenția că doar 197 din cele 278 de transporturi au fost analizate riguros, conform raportului WWF România.

În privința transporturilor fictive, MMAP menționează că aplicația SUMAL 2.0 Avize este în continuă dezvoltare pentru a permite publicarea fotografiilor atașate transportului de către atât transportatori, cât și destinatari. Momentan, transmiterea fotografiilor către server este posibilă doar de către transportatori.

În ceea ce privește intervalul de timp pentru transporturile neconforme, MMAP subliniază că studiul raportat de WWF România nu ia în considerare modificările normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, care au condus la diminuarea transporturilor neconforme, mai ales în timpul nopții.

MMAP răspunde și criticilor referitoare la fotografii neconforme, menționând că există utilizatori care încalcă regulile, însă sistemul SUMAL 2.0 confirmă existența acestor fotografii neconforme, iar aceste situații pot fi soluționate prin verificări și sesizarea parchetului competent pentru posibile infracțiuni.

În final, MMAP subliniază că există situații în care transporturile pot avea mai multe avize de însoțire emise pentru același autovehicul, cu proveniență legală, însă fotografiile pot fi realizate într-o manieră neconformă. Autoritățile intenționează să implementeze un program automat de verificare a fotografiilor în viitorul apropiat.

Propuneri și contra-propuneri

În ceea ce privește propunerile formulate de WWF România pentru combaterea tăierilor ilegale de lemn, printre care și introducerea amprentei digitale a transporturilor de lemn, ministerul vine cu mai multe precizări.

Astfel, în opinia MMAP, eficiența sigiliul electronic/amprenta digitală a transporturilor este în strânsă legătură cu gradul de conformare la obligația de a efectua fotografii. „Fotografiile neconforme, perspectivă care se abate de la direcția longitudinală a buștenilor încărcați și existența unor structuri care obturează efectuarea unor fotografii clare (oblon, prelată, macara) reduc drastic eficiența acestei amprente făcând-o inutilă”, susțin reprezentanții instituției.

Unul dintre punctele de dezbatere este utilizarea APV-ului (Autorizație de Preluare a Volumului), care este un document estimativ al volumului de lemn ce urmează a fi comercializat. MMAP subliniază faptul că acest volum este corectat în urma unor controale și menționează că aplicația SUMAL 2.0, care gestionează avizele de însoțire a lemnului, limitează volumul emis conform APV-ului. Totodată, MMAP precizează că diferențele între volumul estimat și cel constatat în urma controalelor sunt adăugate la volumul APV și sunt supuse unei plăți în conformitate cu contractul.

În ceea ce privește marcarea arborilor aleși pentru extragere, MMAP evidențiază că aceasta nu este un element central al sistemului de control pentru volumele comercializate. Utilizarea dispozitivelor speciale de marcare, cunoscute sub denumirea de DSM (Dispozitive Speciale de Marcat), are rolul de a certifica arborii selectați pentru tăiere și de a verifica respectarea instrucțiunilor privind exploatarea forestieră. Astfel, această marcă nu permite operatorilor economici să exploateze alți arbori decât cei marcați de personalul silvic.

De asemenea, MMAP evidențiază dificultatea implementării unei trasabilități până la prima punere pe piață, având în vedere facilitățile de acces și scurta distanță dintre platforma primară și gater.

Un alt punct de dezbatere se referă la pragul de confiscare a vehiculelor folosite în transportul lemnului. MMAP subliniază că stabilirea acestui prag este necesară și că valoarea acestuia nu poate fi mai mică decât suma erorilor care apar în procesul de măsurare a lemnului.

Totodată, MMAP a mai precizat că orientarea resurselor de control având la bază o estimare corectă a riscurilor se va face prin dezvoltarea unor aplicații conexe cu finanțare prin PNRR (comparare imagini satelitare și dezvoltare suplimantară a aplicației SUMAL Control care să includă: control de fond/parțial, controlul exploatării, verificare APV etc).

sursa: greenreport foto

Citește și articolul nostru: Noul Cod Silvic va fi supus unor dezbateri, săptămâna viitoare, la Ministerul Mediului