România emite din nou derogare pentru folosirea în agricultură de pesticide toxice, interzise în UE

Ministerul Agriculturii a emis din nou o serie de autorizații „de urgență” pentru a permite și anul acesta tratarea semințelor de porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr cu substanțe chimice extrem de toxice pentru albine, mediu și om. Decizia luată fără consultarea părților afectate (apicultori, societate civilă), la cererea și în beneficiul a cinci organizații de fermieri mari, a fost luată înainte de Crăciun și a devenit publică abia în ianuarie. Aceste substanțe (neonicotinoide) sunt interzise în Uniunea Europeană din anul 2018, iar Curtea de Justiție Europeană a decis pe 19 ianuarie 2023 că aceste autorizații (derogări) sunt nelegale și Statele Membre UE nu au voie să aprobe folosirea semințelor tratate cu neonicotinoide.

Substanțele în cauză sunt clothianidin, imidacloprid și thiamethoxam și sunt destinate a combate anumite insecte din sol care pot ataca semințele plantelor, însă problema majoră este că acestea rămân în plantă și afectează și alte insecte „benefice” – albinele și alți polenizatori, prin faptul că se hrănesc cu polenul, nectarul și gutația contaminate. De asemenea, la semănatul semințelor tratate se produce praf încărcat cu pesticide care se dispersează în aer, constând într-o sursă suplimentară de stres atât pentru polenizatori, cât și pentru mediu în general și oameni. Pentru a se reduce această problemă (atenție, e vorba de a se reduce, nu elimina), există numeroase reguli și un anumit tip de echipament ce poate fi folosit la semănat, însă nerespectarea acestora duce doar la retragerea autorizației de folosire a semințelor tratate, iar societatea și mediul înconjurător rămân să suporte costurile de sănătate asociate cu prezența pesticidelor în plante, sol, apă, aer, produse agricole și alimentare.

Retragerea derogării

Organizațiile Eco Ruralis, Romapis și WWF, reprezentând interesele apicultorilor, micilor producători și conservarea naturii, solicită retragerea derogării pentru anul acesta și conformarea la hotărârea Curții de Justiție Europene pentru viitor.

În cazul în care derogarea nu este anulată, dorim să informăm apicultorii și cetățenii că sfecla de zahăr se va trata cu clotianidin și tiametoxam și se va semăna în județele Alba, Bacău, Botoșani, Brașov, Brăila, Cluj, Covasna, Galați, Harghita, Iași, Mureș, Neamț, Sibiu, Suceava, Vaslui, în perioada 1 martie – 30 mai. Iar tratamentele la porumb și floarea-soarelui, cu imidacloprid și tiametoxam, au început în 23 ianuarie și se vor cultiva în toată țara, „pe suprafețele puternic afectate”, conform textului derogării.

Menționăm că imidaclopridul poate „beneficia” de derogări și în cursul anului pentru culturile de toamnă (de cereale păioase), de pildă, în baza aceleiași motivări devenită standard și tot la cererea cultivatorilor pe suprafețe mari, în acest caz cultivatorii de porumb. Deci, o lungă perioadă din an, oamenii și mediul sunt expuși la riscurile asociate acestei substanțe, la care se adaugă multiplele alte tipuri de pesticide chimice care mai sunt folosite punctual, pe culturi/semințe și suprafețe mai mici sau mai mari.

Declinul polenizatorilor și cauze

Aproape trei sferturi din culturile agricole din lume depind, cel puțin parțial, de albine și de alți polenizatori. Dincolo de rolul în securitatea alimentară, polenizatorii sunt o componentă absolut vitală a ecosistemelor, prin rolul lor în asigurarea reproducerii plantelor din flora sălbatică. Declinul lor rapid, consemnat în tot mai multe cercetări științifice, anunță o reală criză sistemică pentru sănătatea mediului și securitatea alimentară. Un raport întocmit de Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii în cadrul proiectului WWF „BeeActive”, ce va fi publicat în perioada următoare, arată că 37% din speciile de albine din Europa au populații în scădere (din care 9.1% sunt în pragul dispariției) și 31% din speciile de fluturi de asemenea sunt în scădere (din care 9% sunt amenințate cu dispariția). Cauzele principale sunt pierderea habitatului și a resurselor de hrană (ex. prin transformarea pajiștilor în teren arabil, eliminarea vegetației naturale de pe aceste terenuri), poluarea cu pesticide, schimbările climatice.

Apicultorii fac și ei propria monitorizare a albinelor pe care le pierd în fiecare an. Sondajul anual COLOSS (Prevention of honey bee COlony LOSSes) arată că există pierderi însemnate în perioada de iernare: 15% în 2019-2020, 32,5% în 2020-2021, 15,2% în 2021-2022. „În toamna anului 2022, începând cu septembrie, s-au înregistrat depopulări masive și chiar moartea de colonii de albine într-o perioadă a anului total neobișnuită pentru apariția unor asemenea cazuri. Din sondajul publicat luna aceasta rezultă că 83% dintre respondenți s-au confruntat cu depopulări mari, iar 35% dintre ei au raportat și dispariții de colonii de albine. Ne așteptăm ca cifrele să se schimbe în primăvară, luna cu cele mai multe cazuri de mortalitate fiind februarie. Dintre apicultorii care au avut culturi de floarea-soarelui în apropierea stupilor cu probleme, 94,2% au avut depopulări masive și/sau pierderi totale și numai 5,8% nu s-au confruntat cu asemenea probleme”, spune Constantin Dobrescu, Vicepreședinte ROMAPIS.

Deciziile din România, în contradicție cu știința

Deși neonicotinoidele au fost interzise de Comisia Europeană parțial în 2014 și apoi complet, în 2018, România a început cu excepțiile de la regulă încă din 2014. Derogările au fost emise anual pentru a permite continuarea utilizării de neonicotinoide pentru culturile de porumb, floarea soarelui, rapiță și sfeclă de zahăr. În urma unei atenționări primite de România din partea Comisiei Europene, în 2020 și 2021 țara noastră nu a mai permis tratarea culturilor de rapiță, dar nici de floarea-soarelui.

Însă în 2022 și încă o dată anul acesta, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale revine la „tradiția” mai veche de a permite tratarea tuturor culturilor (cu excepția rapiței). An de an e invocată „urgența” și situația excepțională, însă Ministerul nu s-a preocupat și nu a investit nimic în cercetarea, testarea, încurajarea metodelor alternative – ex. tehnici de management integrat al dăunătorilor (ex. rotația culturilor pe mai mulți ani, controlul biologic, diferite tehnici de cultivare).

Dar de-acum România va fi obligată să facă acest lucru, după hotărârea Curții de Justiție Europeană. De altfel, Strategia „De la fermă la furculiță” prevede reducerea utilizării și riscurilor asociate pesticidelor chimice cu 50% până în 2030, iar Strategia privind Biodiversitatea pentru 2030 stabilește ca 25% din terenurile agricole din UE să fie gestionate ecologic (de la 8.5% în prezent). România are 2.9% din suprafața agricolă gestionată în regim ecologic.

Peste 700 de oameni de știință cer înăsprirea legislației iar cetățenii din toată Europa solicită de asemenea reducerea drastică a folosirii pesticidelor – petiția semnată de peste 1 milion de oameni a fost prezentată și dezbătută ieri, 24 ianuarie, în Parlamentul European, după ce a trecut pragul necesar de semnături pentru a produce efecte juridice.

Ramona Duminicioiu, Membru Comitet de Coordonare Eco Ruralis: „Micii producători din România sunt împotriva folosirii neonicotinoidelor și substanțelor toxice periculoase. Suntem pentru reglementarea cât mai strictă a acestora, întrucât avem convingerea că putem și trebuie să producem hrană folosind practici agroecologice.”

Constantin Dobrescu, Vicepreședinte ROMAPIS: „Sănătatea albinelor și o piață a mierii bazată pe concurență loială (unde calitatea mierii are un rol primordial) sunt astăzi provocări majore ale apicultorilor. Reducerea treptată a folosirii pesticidelor sintetice până la eliminarea lor totală are relevanță pentru ambele subiecte. Recenta hotărâre a CJUE care afirmă că Statele Membre nu pot deroga de la interdicția folosirii neonicotinoidelor în UE reprezintă un pas foarte important în acest parcurs.”

Monia Martini, Manager proiect BeeActive, WWF-România: „Raportul științific Planeta Vie publicat de WWF la fiecare doi ani dezvăluie o scădere medie de 69% a populațiilor de specii din 1970, producția agricolă cauzând 70% din pierderea biodiversității pe uscat. Sunt state precum SUA care au ajuns să practice polenizarea nomadă, cu insecte aduse să polenizeze culturile agricole pentru că fără acestea, producția alimentelor este afectată. Ne dorim ca România sa nu fie un altfel de exemplu, să nu ajungă să repare ci să păstreze ceea ce are prețios, anume biodiversitatea împreună cu hrana sănătoasă, prin practici agroecologice. Acum este momentul pentru a decide diferit, iar renunțarea la neonicotinoide este o decizie înțeleaptă nu numai pentru natură, ci mai ales pentru om.”

sursa: greenreport