Spațiile verzi din București, sub 10mp/cap de locuitor
În 1989, fiecare locuitor din București avea la dispoziție, în medie, o suprafață de 16,79 de metri pătrați de spații verzi.
În 2006, un raport al Primăriei Capitalei arăta că suprafața de spațiu verde per locuitor s-a redus la 9,67 de metri pătrați.
La nivelul anului 2011 a fost finalizat Registrului Spațiilor Verzi (RSV) care făcea inventarul parcurilor și al copacilor din București. Măsurătorile Primăriei Capitalei au scos la iveală 23,21 de metri pătrați pe locuitor, mai mult decât dublu față de cifrele anterioare.
Spre comparație, Viena avea, în anul 2012, o suprafață de 120 de metri pătrați de spațiu verde per locuitor, fiind urmată de Helsinki (100) și Stockholm (86). Capitale mult mai mari decât Bucureștiul aveau mai mult spațiu verde, printre ele fiind Londra, cu 27 metri pătrați, Berlin – 38 de metri pătrați și Roma – 45 de metri pătrați.
Curtea de Conturi a arătat însă că această creștere masivă din 2011 a suprafeței de spații verzi pe locuitor a fost făcută artificial. Datele folosite conțin și suprafețele spațiului verde aferent domeniului privat. Practic reprezentanții Primăriei au numărat și spațiile verzi deținute de locuitori pe proprietățile lor, precum și cele deținute de persoane juridice, plus Pădurea Băneasa, din nordul Capitalei.
Potrivit Curții de Conturi, Bucureștiul avea în 2014 doar 9,86 de metri pătrați de spațiu verde pe locuitor, nu 23,21, cât anunțau autoritățile. Indicele de spaţiu verde public de 9,86 mp/locuitor, calculat de Curtea de Conturi, a fost raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de doar 2081 ha spaţiu verde administrat exclusiv de sectoarele Capitalei şi Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București.
Legat de evolutia acestui subiect, am întrebat recent Primăria Municipiului București care este suprafața ocupată de spațiile verzi (ha) și indicele de spațiu verde per locuitor (m2/locuitor) la nivelul Municipiului București și al sectoarelor.
Răspunsul a venit sub forma unei trimiteri către Registrul Spațiilor Verzi, însă acest document nu a fost aprobat vreodată și este contestat direct de către Curtea de Conturi:
“Realizarea Registrului Spaţiilor Verzi (RSV) aI Municipiului București a survenit din obligaţiile impuse de prevederile art.16 din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare “autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să ţină evidenţa spaţiilor verzi de pe teritoriul unităţilor administrative, prin constituirea registrelor locale ale spaţiilor verzi, pe care le actualizează ori de câte ori intervin modificări”. Acesta, a fost finalizat în anul 2011 şi a fost publicat pe pagina oficială a instituţiei în anul 2013, regăsindu-se pe site-ul Primăriei Municipiului București, Ia secţiunea Hărţi, aplicaţia putând fi accesată în mod similar de către orice utilizator, fie intern, fie extern, direcţia noastră neputând furniza alte informaţii decât cele ce se regăsesc pe site.
RSV este un instrument de identificare și inventariere a materialului dendrologic de pe teritoriul Municipiului București, cu rol informativ, tehnic, fără însă a produce efecte administrative şi juridice, includerea unui teren în RSV nu echivalează cu încadrarea într-o zonă funcţională din punct de vedere urbanistic.
Registrul Spaţiilor Verzi aI Municipiului Bucureti nu a fost aprobat printr-o hotărâre a Consiliului General al Municipiului București, astfel, spaţiilor verzi din Municipiului București li se aplică prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările și completările ulterioare, care Ia art. 71, alin. (1) stipulează „schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţüle de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic aI acestora”, dar și ale Legii nr. 313/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane, care la art. III stipulează „până la realizarea registrelor locale ale spaţiilor verzi, schimbarea destinației spațiilor verzi definite ca atare în Legea nr. 24/2007 poate fi făcută doar pe baza unor documentaţii de urbanism legal aprobate, care să stabilească şi lucrările de utilitate publică necesare ”.
Deși până în 2013, cantitatea de spațiu verde pe cap de locuitor trebuia sa ajungă la 26 mp, potrivit legilor naționale și normelor Uniunii Europene, suntem la fel de departe de aceasta cifra chiar și în 2020. Cele mai recente date din 2014 vorbesc de 9,86 de metri pătrați de spațiu verde pe locuitor iar situația s-a inrautatit vizibil de atunci. Spațiile verzi existente sunt restranse pentru a face loc construcțiilor iar Bucurestiul are acum, cel mai probabil, mai mult de 2,1 milioane de locuitori.
sursa: greenpeace