Green24.ro – Top 10 probleme de mediu ale Bucureștiului

Top 10 probleme de mediu ale Bucureștiului și principalele direcții de acțiune pentru a le rezolva

În general, pentru toate problemele, răspunsul stă în colaborarea dintre autorităţile locale şi cele centrale, precum şi în colaborarea între stat şi societate.

Bucureştiul are nevoie de reinventarea mobilităţii urbane, cu accent pe eficientizarea transportului în comun, pe extinderea pistelor de biciclete şi pe rezolvarea problemei parcărilor. Are nevoie de salubrizare şi cură­ţenie publică, de protejarea şi dezvoltarea naturii urbane, de redu­cerea poluării ae­rului, de pregătire şi acţiune pentru reducerea riscului fenomenelor me­teo extreme, de îmbu­nătăţirea managementului deşeurilor, de reconfigurarea reţelei de monitorizare a calităţii apei, de management unitar. Sunt doar câteva dintre recomandările din Ra­portul de cercetare privind starea mediului din Bucureşti, primul document care identifică în mod clar, organizat, problemele de mediu ale capitalei României şi soluţiile posibile.

Capitala are puţine spaţii verzi, neîngrijite şi adesea inaccesibile, sub limita de 26 de metri pătraţi per locuitor impusă de legislaţia din România, ceea ce afectează dramatic calitatea vieţii. Iar când vine vorba de zonele periferice ale oraşului, inclusiv cele unde sunt proiecte rezidenţiale noi, acelea au o accesibilitate foarte redusă la spaţii verzi.

Documentul a fost gândit ca o analiză trans-sectorială menită să stea la baza unor politici publice și decizii strategice pentru rezolvarea problemelor de mediu cu care se confruntă Capitala. Raportul fundamentează inițiativa Fundației Comunitare București pentru a crea un spațiu neutru de colaborare între autorități, societate civilă, companii, experți și cetățeni pe Platforma de mediu pentru București – Intervenție pentru un Oraș bun de trăit.

Raportul este structurat pe șapte capitole: Natură urbană, Calitatea aerului, Adaptarea la schimbările climatice, Managementul deșeurilor și economia circulară, Infrastructura gri, Mobilitate urbană și calitatea mediului și Actori relevanți în protecția mediului. Concluzia sa centrală este că, date fiind caracterul trans-sectorial și complexitatea lor, problemele de mediu ale Bucureștiului pot fi rezolvate doar prin colaborarea între toți actorii interesați.

Prezentăm în continuare cele mai importante 10 probleme de mediu care sufocă Bucureștiul și intoxică viața bucureștenilor, precum și câteva direcții de acțiune pentru remedierea lor, conform analizei efectuate: 

1. Bucureștiul a devenit un oraș sufocat de construcții, ceea ce contribuie la poluarea aerului, zgomot, stres, fenomenul insulă de căldură (zone cu temperaturi mai înalte), reducerea oportunităților turistice și economice, pentru sectorul serviciilor și pentru investitori, reducerea atractivității și a calității vieții pentru proprii lui cetățeni. Deseori, ponderea suprafețelor verzi, racordarea la rețeaua de canalizare, regimul de înălțime și volumetria nu respectă reguli urbanistice minimale. Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de o mai bună organizare și planificare a spațiului construit.
2. Bucureștiul este un oraș sufocat de mașini. Numărul foarte mare de autovehicule din București și mobilitatea urbană dominată de autovehiculul personal, concomitent cu absența unor spații de parcare adecvate, duc la poluare, zgomot, risc de accidente, salubrizare defectuoasă, degradarea spațiilor verzi, degradarea trotuarelor și a spațiilor de circulație personală. Mobilitatea urbană, dominată de autovehiculul personal, contribuie semnificativ la afectarea calității vieții.  Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de reinventarea mobilității urbane, cu accent pe eficientizarea transportului în comun, pe extinderea pistelor de biciclete și pe rezolvarea problemei parcărilor.
3. Bucureștiul este un oraș sufocat de mizerie. Problema este atât de complexă, încât începe de la managementul deșeurilor și ajunge până la mizeria din spațiile publice: clădiri și terenuri abandonate, murdărirea spațiilor verzi și a apelor, intervenția foarte lentă în repararea infrastructurilor publice, intensificarea fenomenului de murdărire a clădirilor, lipsa toaletelor publice în zonele circulate, parcările improvizate. Orașul este aproape imposibil să fie curățat.  Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de dezvoltarea unor politici publice pentru îmbunătățirea  salubrizării, care să coreleze acțiuni și actori interesați, astfel încât să permită o intervenție concertată pentru curățenia publică.
4. Bucureștiul devine un oraș sufocat de lipsa de verdeață și deconectat de la natură, ceea ce contribuie la poluare, stres, creșterea temperaturii, spațiu restrâns pentru recreere și sport. Bucureștiul are puține spații verzi, neîngrijite și adesea inaccesibile, sub limita de 26 m2/locuitor impusă de legislația din România, ceea ce afectează dramatic calitatea vieții. Chiar și atunci când sunt bine îngrijite, costurile de întreținere ale spațiilor verzi sunt mult mai mari decât în orașele din vestul Europei. Zonele periferice ale orașului, inclusiv cele unde sunt proiecte rezidențiale noi, au o accesibilitate foarte redusă la spații verzi. Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie ca protejarea și dezvoltarea naturii urbane să devină o prioritate pentru autorități, iar societatea civilă, companiile și cetățenii să contribuie la implementarea proiectelor aferente acesteia. Valorificarea potențialului existent – zone umede, parcuri, spații verzi printre blocuri, Dâmbovița, copacii de pe străzi -, preluarea unor modele de succes din străinătate, impunerea unor reguli de urbanism pentru noile construcții rezidențiale pot ajuta la remedierea acestei probleme.
5. Bucureștiul este un oraș care se sufocă în propriul său aer, din cauza poluării, cu un cost îngrijorător pentru sănătatea oamenilor și calitatea vieții. Traficul rutier, producerea de energie electrică și termică, activitățile industriale, activitățile ilegale, șantierele și salubrizarea deficitară a orașului sunt sursele cele mai importante cauzate de activitatea umană. Sistemele de monitorizare existente — atât cel public, cât și cele promovate de societatea civilă — arată probleme evidente în privința particulelor în suspensie și a dioxidului de azot, mai ales în timpul iernii. Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie ca reducerea poluării aerului să devină un obiectiv prioritar pentru autorități, societatea civilă, companii și cetățeni, pornind de la înțelegerea faptului că nu există un singur factor care duce la această problemă. Politici publice corelate între ele trebuie dezvoltate în mai multe domenii, pentru a corecta cauzele fenomenului și pentru reuși atingerea acestui obiectiv, dublate de campanii de conștientizare și educare, precum și de o colaborare autentică între autorități/ instituții responsabile, companii, ONG-uri.
6. Bucureștiul devine un oraș sufocat de căldură și de schimbări climatice. Impactul schimbărilor climatice asupra orașului este într-o continuă creștere, în special în anotimpul cald, când temperaturile devin insuportabil de ridicate. Valurile de căldură și episoadele cu vânturi puternice și/sau cu precipitații ridicate pe o perioadă scurtă de timp sunt tot mai dese, generează pagube tot mai mari și afectează mai ales categoriile vulnerabile de locuitori. Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie să se pregătească și să acționeze pentru a reduce riscul fenomenelor meteo extreme.
7. Bucureștiul este un oraș sufocat de gunoaie. Depozitarea necontrolată rămâne o problemă frecventă, iar colectarea selectivă a deșeurilor este complet ineficientă, oglindindu-se într-o rată de reciclare redusă. Bucureștiul produce volume uriașe de deșeuri, ce depășesc 1 milion de tone pe an, care sunt în continuare eliminate la rampele de deșeuri. Un factor agravant este că economia locală și regională nu are capacitatea de a reintegra circular nici măcar puținele deșeuri colectate selectiv. Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de legislație și politici publice care să ducă la îmbunătățirea managementului deșeurilor și la implementarea unei economii circulare. Domeniul este unul în care colaborarea dintre autorități locale și centrale, precum și colaborarea între stat și societate sunt decisive pentru remedierea problemelor.
8. Un oraș sufocat în incapacitate administrativă. Capacitatea instituțiilor publice de a gestiona problemele de mediu trebuie să se îmbunătățească rapid. Fonduri și resurse de competențe există, la nivel local și european, dar este important ca acestea să fie valorificate prin dialog interinstituțional și cu ONG-urile. Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de o intervenție colaborativă de urgență pentru remedierea problemelor de mediu, la care să contribuie în mod coordonat autoritățile – indiferent de culoarea politică -, societatea civilă, companiile, cetățenii. Simplificarea unor proceduri, planificarea strategică și cooperarea interinstituțională ar contribui decisiv la rezolvarea acestei probleme.
9. Bucureștiul se sufocă și din cauza modului în care se face  alimentarea cu apă. Lipsa de încredere a populației în calitatea apei potabile este evidentă: doar 36% din populație o foloseşte pentru băut. Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de reconfigurarea și extinderea rețelei de monitorizare a calității apei. Este nevoie de crearea de noi puncte de măsurătoare și de completarea listei de substanțe analizate (de exemplu, dezinfectanți, microplastic).
10. Bucureștiul se sufocă și din cauza managementului neunitar al spațiilor verzi. În prezent, gestionarea spațiilor verzi e divizată între Primăria Generală a municipiului București prin Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement sau recent înființata Administrație a Parcului Natural Văcărești și primăriile de sector prin Administrațiile Domeniului Public, iar cimitirele sunt administrate de Administrația Cimitirelor sau de către diferite culte religioase. Această situație duce la o gestionare neunitară și defectuoasă a spațiilor verzi, lipsa unei viziuni integrate; calitate redusă a spațiilor verzi; calitate scăzută a vieții cetățenilor (aer, recreere, stres, sport). Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de un management unitar al spațiilor verzi și al celor acvatice, care să ducă la creșterea calității acestora și la o abordare integrată. Este și un domeniu în care colaborarea cu societatea civilă poate să aducă o reală plus valoare.

Raportul de cercetare privind Starea Mediului în București elaborat de prof. univ. dr. Cristian Iojă poate fi consultat și descărcat de aici. Raportul a fost prezentat de Fundația Comunitară București pe 12 aprilie, în cadrul unei conferințe de lansare a Platformei de mediu pentru București – Intervenție pentru un Oraș bun de trăit, la care au participat reprezentanți și experți din partea autorităților, ONG-urilor și companiilor. Evenimentul poate fi vizionat aici.

Platforma de mediu pentru București este o inițiativă lansată de Fundația Comunitară București și ING România pentru a facilita colaborarea între organizațiile societății civile, autorități, companii și cetățeni, cu scopul de a rezolva problemele de mediu ale Capitalei.

surse: zf, platforma de mediu