O nouă direcție în pomicultura României afectată de schimbările climatice – Ziziphus jujuba
Jujubele – “Superfructe” pentru România
Într-o perioadă în care ne confruntăm tot mai des cu accidente climatice, cum ar fi temperaturi mult prea scăzute primăvara, când majoritatea speciilor pomicole sunt în faza de dezmugurire sau înflorire, temperaturi extrem de ridicate vara, secetă și alte fenomene meteo extreme, deșertificarea afectând tot mai mult zona de sud și sud-est a României, este esențial să găsim soluții adaptate acestor provocări. Fermierii, dar și micii cultivatori sau pasionații de grădinărit, trebuie să se orienteze către specii noi, rezistente, nepretențioase și care pot aduce și profit. Un exemplu perfect în acest sens, este Ziziphus jujuba, cunoscut și sub denumirea de curmalul chinezesc/dobrogean sau jujub – un pom originar din China, care s-a adaptat de-a lungul secolelor, climatului arid al Dobrogei, iernilor grele și prin fructele pe care le produce, jujubele, se dovedește extrem de benefic pentru sănătatea noastră.
Încă de la început, este esențial să facem o precizare importantă privind confuzia frecventă între curmalul chinezesc (Ziziphus jujuba) și palmierul care produce curmale (Phoenix dactylifera). Cele două sunt specii distincte din punct de vedere botanic, cu cerințe diferite față de factorii de mediu și cu fructe, care deși se aseamănă, sunt diferite. Fructele de Ziziphus jujuba se numesc jujube, iar pomul este cunoscut sub denumirea de curmal chinezesc, sau jujub.
Cultivat în regiunile temperate ale Asiei, în special în centrul bazinului fluviului Galben în China, dar și extins mai recent în cultură în Australia, SUA și Europa, specia are o istorie cunoscută în scrieri, de peste 7.000 de ani. Astăzi, există în China peste 900 de soiuri cunoscute la nivel mondial, iar specia este recunoscută pentru plasticitatea sa deosebită la condiții diferite de mediu, și pentru beneficiile sale nutriționale esențiale pentru sănătatea umană.
Până în prezent, am reușit să plantez în livada proprie situată în comuna Bratovoești, județul Dolj, mai multe soiuri de jujub, iar experiența dobândită, m-a convins că acest pom deosebit nu este doar o curiozitate “exotică”, ci o soluție durabilă la condițiile actuale de mediu.
Cercetare în România
Colegii de la Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București se ocupă de studiul amănunțit al speciei jujubului de aproape 30 de ani, contribuind semnificativ la înțelegerea potențialului horticol în România al acestei specii pomicole noi. De asemenea, specia există în stare semi-spontană în Dobrogea în vecinătatea unor situri arheologice, de mai bine de 2.000 de ani, ceea ce subliniază adaptabilitatea sa și importanța istorică în peisajul nostru. În plus, este prezentă în mai multe locații de cercetare din țară, cum ar fi la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, unde se află o suprafață de peste 2 ha dedicate acestei specii; la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni; Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea din cadrul Universității din Craiova și, bineînțeles, în numeroase grădini private din întreaga țară.
Rezistență și adaptabilitate
Jujubul este un pom remarcabil, adaptat la condiții de mediu dificile. Crește și se dezvoltă bine pe soluri sărace, nisipoase, sărăturate, fără pretenții mari față de pH sau compoziția solului și este rezistent la secetă, fiind o opțiune excelentă pentru zonele aride și afectate de actualele schimbări climatice.
Iată câteva dintre motivele pentru care această nouă specie pomicolă merită cultivată:
- Fixează solul, prevenind eroziunea și protejând astfel terenurile vulnerabile;
- Frunzele îmbogățesc solul cu materie organică, contribuind la refacerea acestuia într-un mod natural, fără prea multe intervenții din partea omului;
- Este o specie care poate fi cultivată fără utilizarea tratamentelor chimice, ceea ce o face potrivită pentru grădini și pentru plantații de pomicultură ecologică;
- Pornește în vegetație începând cu luna aprilie, nefiind afectată de brumele târzii de primăvară;
Înflorește târziu, timp de mai multe săptămâni, în iunie-iulie și leagă fructe în fiecare an, nefiind afectat de alternanța de rodire; - Este un pom melifer, foarte atractiv pentru insectele polenizatoare, ajutând la menținerea biodiversității și la susținerea ecosistemelor sănătoase;
- Este foarte productiv, iar fructele aduc beneficii nutriționale deosebite.
Unul dintre marile avantaje ale speciei, este productivitatea sa ridicată, chiar și în condiții de mediu mai dificile. Fructele sunt nu doar gustoase, ci și extrem de benefice din punct de vedere nutritional (denumite de cercetători și superfructe).
Acestea conțin:
- 18 dintre cei 24 de aminoacizi esențiali organismului uman;
- O cantitate impresionantă de vitamina C – până la 1.000 mg/100 g fructe proaspete (în funcție de soi);
- Vitaminele B, A, P, minerale, fibre și compuși bioactivi cu rol antioxidant, antiinflamator, antiviral, antibacterian;
- O cantitate semnificativă de ciclic adenozin monofosfat (cAMP), un compus esențial pentru buna funcționare a celulelor din organism, în concentrații de 30–160 μg/g, printre cele mai mari valori înregistrate în rândul speciilor vegetale.
- Datorită acestei compoziții bogate, jujubele sunt benefice în prevenirea și tratarea hipertensiunii arteriale, diabetului, îmbunătățirea sistemul imunitar, digestiv și cardiovascular, fiind o opțiune pentru o alimentație sănătoasă.
Jujubele pot fi consumate în stare proaspătă, deshidratate sau confiate. Se pot transforma în compot, gem, suc, oțet, rachiu, vin sau chiar bere. Deasemenea se pot folosi în produse de cofetărie și patiserie. În medicina tradițională chineză, semințele sunt apreciate pentru efectul lor calmant, fiind utilizate pentru îmbunătățirea calității somnului. Pe lângă acestea, fructele și frunzele sunt utilizate pentru prepararea ceaiului, care este cunoscut pentru proprietățile sale calmante și beneficiile pentru sistemul imunitar.
Jujube - Soiul Lizao, recolta gradina proprie
O specie ornamentală cu rol ecologic
Jujubele pot fi de mărimi și forme variabile, ceea ce îi conferă speciei caracteristici ornamentale deosebite, alături de frunzele lucioase, putând adăuga valoare estetică în orice grădină sau peisaj. În plus, datorită elementelor de creștere (prezența spinilor, modul de ramificare, forma coroanei) poate fi utilizată ca și gard sau perdea de protecție împotriva vânturilor puternice sau alte condiții meteorologice extreme.
Într-o eră în care nevoia de soluții sustenabile este din ce în ce mai urgentă, Ziziphus jujuba se prezintă ca un exemplu perfect de specie pomicolă adaptată multiplelor provocări ecologice și economice. Prin integrarea acestei specii în grădinile sau în livezile noastre, putem contribui la restaurarea solurilor, protejarea biodiversității și la reducerea dependenței de resursele de apă. În plus, vom beneficia de fructe deosebite, nutritive și versatile, care reprezintă atât o resursă pentru sănătate, cât și o oportunitate economică viabilă.
Formare profesională și sprijin valoros
Am descoperit Ziziphus jujuba în urma participării la două cursuri de pregătire privind cultura curmalului chinezesc, în China, în anii 2019 și 2024, sponsorizat de Ministerul Comerțului din această țară de origine. A fost o oportunitate excelentă de a învăța despre morfologia pomilor, speciile și soiurile existente, cerințele față de factorii de climă și sol, tehnologiile moderne de înmulțire, cultivare, prelucrarea fructelor și combaterea bolilor și dăunătorilor. Această experiență nu ar fi fost posibilă fără sprijinul Domnului Profesor Florin Stănică, prorector al USAMV București și membru corespondent al Academiei Române căruia îi sunt deplin recunoscătoare și îi mulțumesc pentru oportunitate, ajutorul acordat și toate sfaturile oferite. Totodată, apreciez suportul și sprijinul oferit de către Doamna Profesoară Sina Cosmulescu, decan al Facultății de Horticultură din cadrul Universității din Craiova și bineînțeles al întregului colectiv al facultății.
