{"id":1923,"date":"2024-11-20T13:22:16","date_gmt":"2024-11-20T11:22:16","guid":{"rendered":"https:\/\/www.green24.ro\/?p=1923"},"modified":"2024-11-20T13:25:08","modified_gmt":"2024-11-20T11:25:08","slug":"mediului-inconjurator-ce-se-poate-face-pentru-un-viitor-mai-bun","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.green24.ro\/index.php\/2024\/11\/20\/mediului-inconjurator-ce-se-poate-face-pentru-un-viitor-mai-bun\/","title":{"rendered":"Mediului \u00eenconjur\u0103tor \u2013 Ce se poate face pentru un viitor mai bun?"},"content":{"rendered":"

Mediul \u00eenconjur\u0103tor este v\u0103zut ca o mare locuin\u021b\u0103 a tuturor oamenilor \u0219i, din acest motiv, trebuie p\u0103strat c\u00e2t mai curat pentru a duce o via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i pentru promisiunea unui loc mai bun genera\u021biilor viitoare. Mult\u0103 vreme planeta a fost considerat\u0103 mult prea mare \u00eenc\u00e2t omul prin ac\u021biunile lui s\u0103 \u00eei aduc\u0103 daune, dar realitatea a ar\u0103tat c\u0103 echilibrul natural este foarte fragil \u0219i c\u0103 f\u0103r\u0103 eforturi sus\u021binute nu se va putea asigura un mediul propice unei vie\u021bi s\u0103n\u0103toase \u00een viitor.<\/p>\n

\u00cen articolul de mai jos, vei afla cum a ap\u0103rut necesitatea protej\u0103rii planetei, care au fost momentele importante, \u00een care s-a luat decizii esen\u021biale \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, \u0219i care este legisla\u021bia actual\u0103 \u00een acest domeniu. De asemenea, vei afla ce m\u0103suri pot fi luate de c\u0103tre oricine, at\u00e2t acas\u0103, c\u00e2t \u0219i la locul de munc\u0103, ca natura s\u0103 aib\u0103 \u0219anse de regenerare \u0219i ca to\u021bi s\u0103 poat\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 s\u0103n\u0103tos, \u00een armonie cu ea.<\/p>\n

1. Scurt istoric al protec\u021biei mediului \u00eenconjur\u0103tor<\/strong>
Din cele mai vechi timpuri, omul a modificat natura \u00eenconjur\u0103toare, inten\u021bionat sau nu, pentru a duce o via\u021b\u0103 mult mai simpl\u0103 \u0219i mai confortabil\u0103. Mult\u0103 vreme, num\u0103rul redus al locuitorilor planetei a f\u0103cut ca aceste schimb\u0103ri s\u0103 poat\u0103 s\u0103 fie suportate de planet\u0103. Problemele au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 odat\u0103 cu cre\u0219terea popula\u021biei \u0219i cu dezvoltarea ora\u0219elor, unde marile aglomer\u0103ri de oameni au dus la diferite probleme de s\u0103n\u0103tate public\u0103, cu efecte importante asupra vie\u021bii umane, duc\u00e2nd chiar la mic\u0219orarea duratei medii de via\u021b\u0103 a or\u0103\u0219enilor.<\/p>\n

\u00cen secolul al XIX-lea au ap\u0103rut primele idei cu privire la efectele vie\u021bii umane asupra naturii, \u00eencerc\u00e2ndu-se rezolvarea acestora prin \u00eendep\u0103rtarea substan\u021belor cu poten\u021bial periculos \u00een afara ora\u0219elor, prin deversarea lor \u00een r\u00e2uri sau fluvii. Aceast\u0103 solu\u021bie nu a avut rezultatele a\u0219teptate, deoarece popula\u021bia a continuat s\u0103 creasc\u0103, mai ales \u00een secolul XX, c\u00e2nd a avut loc o cre\u0219tere demografic\u0103 exploziv\u0103. Miliardele de oameni care locuiau pe planet\u0103 au \u00eenceput s\u0103 consume tot mai mult, \u00een special arderea combustibililor fosili (c\u0103rbune, petrol) duc\u00e2nd la efecte grave.<\/p>\n

Astfel, doar \u00een secolul acesta, resursele naturale din subsol au fost extrase \u00eentr-un ritm extraordinar, cre\u0219terea fiind de 34 de ori fa\u021b\u0103 de perioada anterioar\u0103. Toate aceste substan\u021be chimice au ajuns \u00een cea mai mare parte \u00een natur\u0103, \u00een ap\u0103, sol \u0219i aer, ceea ce a creat o problem\u0103 major\u0103 cu privire la s\u0103n\u0103tate, fiind pus \u00een pericol chiar viitorul speciei umane. Din fericire, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului XX a ap\u0103rut \u0219i s-a dezvoltat o mi\u0219care de protejare a mediului, din ce \u00een ce mai puternic\u0103 \u0219i cu efecte vizibile asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mediului \u00eenconjur\u0103tor.<\/p>\n

1.1. Importan\u021ba protej\u0103rii mediului \u00eenconjur\u0103tor<\/strong>
P\u0103m\u00e2ntul este deocamdat\u0103 singura cas\u0103 a speciei umane \u0219i datoria fiec\u0103rui om este de a o proteja prin orice mijloace posibile, p\u0103str\u00e2nd-o \u00eentr-o stare c\u00e2t mai apropiat\u0103 de cea de dinaintea dezvolt\u0103rii civiliza\u021biei. Oamenii au nevoie de condi\u021bii de mediu favorabile unei vie\u021bi s\u0103n\u0103toase \u0219i \u00eendelungate, lipsit\u0103 de probleme \u0219i boli.<\/p>\n

Studiile au ar\u0103tat\u00a0clar c\u0103 aceast\u0103 bun\u0103stare nu poate fi atins\u0103 \u00een condi\u021biile \u00een care solul, apa \u0219i aerul din jur sunt poluate cu substan\u021be chimice periculoase, deversate \u00een urma activit\u0103\u021bilor umane din domeniul industrial sau agricol. Statisticile arat\u0103 clar leg\u0103tura dintre natura curat\u0103 \u0219i via\u021ba uman\u0103. Invers, acolo unde mediul a fost abuzat s-a observat clar \u00eenmul\u021birea problemelor de s\u0103n\u0103tate a tuturor persoanelor care locuiesc \u00een respectivele zone.<\/p>\n

Odat\u0103 cu con\u0219tientizarea acestor probleme au \u00eenceput s\u0103 se fac\u0103 eforturi pentru \u00eendep\u0103rtarea substan\u021belor poluante \u0219i pentru \u00eempiedicarea devers\u0103rii altora noi \u00een natur\u0103. Prin aceste eforturi natura a primit o \u0219ans\u0103 s\u0103 se regenereze, multele exemple de succes ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 este posibil, cu pu\u021bin efort \u0219i mai ales cu modificarea mentalit\u0103\u021bii umane cu privire la consum, ca via\u021ba oamenilor din viitorul apropiat s\u0103 fie dus\u0103 \u00een condi\u021bii c\u00e2t mai bune.<\/p>\n

1.2. Momente esen\u021biale \u00een protec\u021bia mediului \u00eenconjur\u0103tor<\/strong>
Primul moment \u00een care oamenii au con\u0219tientizat c\u00e2t r\u0103u pot face mediului \u00eenconjur\u0103tor a fost reprezentat de folosirea \u00een exces a unui insecticid considerat minune, DDT-ul, utilizat timp de c\u00e2\u021biva ani \u00een toat\u0103 lumea ca un fel de panaceu universal. \u00cen timp s-a observat c\u0103 aceast\u0103 substan\u021b\u0103 se acumuleaz\u0103 \u00een plante \u0219i animale, ajung\u00e2nd astfel \u00een dieta uman\u0103 \u0219i duc\u00e2nd la grave probleme de s\u0103n\u0103tate \u0219i chiar la moarte.<\/p>\n

\u00cen 1968, italianul Aurelio Peccei a fost primul care a atras aten\u021bia asupra efectelor distructive ale insecticidului, \u00eenfiin\u021b\u00e2nd \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 o prim\u0103 organiza\u021bie de protejare a mediului, numit Clubul Roman. Eforturile organiza\u021biei s-au concretizat \u00een cele din urm\u0103 prin interzicerea insecticidului, nu \u00eenainte \u00eens\u0103 ca acesta s\u0103 ajung\u0103 \u00een natur\u0103 \u00een cantit\u0103\u021bi impresionante, inclusiv \u00een prezent put\u00e2nd fi identificate urme ale acestuia, chiar \u0219i dup\u0103 aproape 20 de ani de la interzicerea lui.<\/p>\n

\u00cen anul urm\u0103tor a fost organizat\u0103 prima conferin\u021b\u0103 la nivel interna\u021bional cu privire la problematica ocrotirii naturii. Astfel, la Paris a avut loc Conferin\u021ba Biosfera sub patronajul Na\u021biunilor Unite, \u00een cadrul c\u0103reia s-a ajuns la concluzia c\u0103 este necesar\u0103 o ac\u021biune imediat\u0103 \u0219i c\u0103 trebuie g\u0103site solu\u021bii la rezolvarea problemelor ap\u0103rute \u00een urma activit\u0103\u021bii umane.<\/p>\n

Eforturile \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 s-au concretizat \u00een 1972 prin exprimarea \u00een cadrul Conferin\u021bei de la Stockholm a celor 26 de principii de baz\u0103 cu privire la protejarea mediului \u00eenconjur\u0103tor. \u00cen practic\u0103, \u00eens\u0103, m\u0103surile nu au avut o aplicare general\u0103, deoarece presupuneau modific\u0103ri importante \u00een economie, ce ar fi trebuit s\u0103 duc\u0103 la cheltuieli pe care multe dintre \u021b\u0103ri nu erau dispuse s\u0103 le fac\u0103.<\/p>\n

Agravarea problemei a dus \u00een cele din urm\u0103 la un efort general al majorit\u0103\u021bii statelor lumii, care s-au \u00eent\u00e2lnit \u00een 1992 la Rio, unde discu\u021biile s-au axat pe protejarea naturii, a biodiversit\u0103\u021bii \u0219i a purit\u0103\u021bii atmosferei. \u00cen 1997, pe agenda problemei mediului s-au ad\u0103ugat schimb\u0103rile climatice provocate de emiterea \u00een atmosfer\u0103 a unor cantit\u0103\u021bi impresionante de dioxid de carbon. \u00cen acest sens, Conferin\u021ba de la Kyoto a stabilit condi\u021biile \u00een care \u00eenc\u0103lzirea climatic\u0103 poate fi limitat\u0103 prin sc\u0103derea emisiei gazelor cu efect de ser\u0103.<\/p>\n

2. Legisla\u021bia actual\u0103 cu privire la protejarea mediului \u00eenconjur\u0103tor<\/strong>
\u00cen secolul XX majoritatea statelor lumii au realizat c\u0103 modul \u00een care planeta este abuzat\u0103 nu mai poate continua \u0219i c\u0103 sunt necesare unele m\u0103suri imediate ca degradarea naturii s\u0103 \u00eenceteze \u0219i s\u0103 i se permit\u0103 regenerarea \u00een timp. Astfel, au rezultat\u00a0legisla\u021bii\u00a0\u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, at\u00e2t la nivel na\u021bional, c\u00e2t \u0219i la nivel interna\u021bional.<\/p>\n

2.1. Legisla\u021bia la nivel european privitoare la ocrotirea mediului \u00eenconjur\u0103tor<\/strong>
Uniunea European\u0103 este una dintre zonele \u00een care grija fa\u021b\u0103 de mediul \u00eenconjur\u0103tor este la cele mai \u00eenalte standarde. Legisla\u021bia actual\u0103 include reguli stricte cu privire la evitarea polu\u0103rii solului, aerului \u0219i apelor, definindu-se chiar \u0219i m\u0103suri ce vor fi luate \u00een urm\u0103torii 30 de ani pentru asigurarea unor standarde de via\u021b\u0103 superioare. Scopurile legisla\u021biei Uniunii Europene \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 se \u00eendreapt\u0103 \u00een 3 direc\u021bii principale:<\/p>\n

Protejarea, conservarea \u0219i ameliorarea naturii;
M\u0103suri luate pentru ca cet\u0103\u021benii Uniunii Europene s\u0103 nu sufere din punctul de vedere al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i bun\u0103st\u0103rii din pricina problemelor de mediu;
Dezvoltarea unei economii care s\u0103 utilizeze c\u00e2t mai eficient resursele naturale.
Legisla\u021bia european\u0103 se axeaz\u0103 pe domenii de activitate diverse, preciz\u0103rile fiind foarte clare: agricultur\u0103, aer, schimb\u0103ri climatice, terenuri \u0219i soluri, mediu marin \u0219i costier, energie, ora\u0219e, zgomot, de\u0219euri, transporturi, cercetare \u0219i inovare. \u021aelul Uniunii Europene pentru anul 2050 este aplicarea unei legisla\u021bii care s\u0103 duc\u0103 la realizarea unei economii neutre din punct de vedere al impactului asupra climei \u0219i mediului \u00eenconjur\u0103tor.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

2.2. Legisla\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 privitoare la ocrotirea mediului \u00eenconjur\u0103tor<\/strong>
Rom\u00e2nia este membr\u0103 a Uniunii Europene, cu drepturi depline, dar \u0219i cu obliga\u021bii asemenea. Legisla\u021bia mediului este una dintre cele mai complexe, fiind format\u0103 din multitudinea de acte normative emise de diferitele organisme cu rol \u00een acest sens: hot\u0103r\u00e2ri de Guvern,\u00a0legi, regulamente ale Uniunii Europene.<\/p>\n

Printre cele mai importante dintre acestea se num\u0103r\u0103 legea 107 din 1996 cu privire la ape, legea 238 din 2004 a petrolului, codul silvic din 2008, legea 211 din 2011 cu privire la de\u0219euri, ordonan\u021ba de urgen\u021b\u0103 a Guvernului 195 din 2005 cu privire la protec\u021bia mediului, hot\u0103r\u00e2rea de Guvern 321 din 2005 cu privire la poluarea fonic\u0103, hot\u0103r\u00e2rea de Guvern 1037 din 2010 cu privire la de\u0219eurile electrice \u0219i electronice. Acestora li se adaug\u0103 deciziile luate la nivel european, pe care autorit\u0103\u021bile din Rom\u00e2nia sunt obligate s\u0103 le aplice \u00eentocmai.<\/p>\n

3. M\u0103suri de protejare a mediului \u00eenconjur\u0103tor<\/strong>
Este adev\u0103rat c\u0103 statele, \u00een general, au atribu\u021biile esen\u021biale \u00een protejarea mediului \u00eenconjur\u0103tor, dar fiecare om ar putea face mici eforturi \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, eforturi amplificate de num\u0103rul mare de ac\u021biuni individuale. Dac\u0103 orice persoan\u0103 ar respecta pe c\u00e2t posibil regulile \u0219i principiile generale \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, efectele ar fi vizibile imediat, iar \u00eentoarcerea la o natur\u0103 curat\u0103 va fi posibil\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 relativ scurt\u0103 de timp.<\/p>\n

3.1. Protejarea mediului \u00eenconjur\u0103tor \u0219i m\u0103suri u\u0219or de pus \u00een practic\u0103 acas\u0103<\/strong>
Oamenii trebuie s\u0103 \u0219tie c\u0103 \u00een m\u00e2inile lor se afl\u0103 viitorul planetei \u0219i c\u0103 prin ceea ce fac ei ast\u0103zi vor influen\u021ba \u00een mod decisiv via\u021ba copiilor \u0219i a nepo\u021bilor. Ac\u021biunile \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 nu sunt dificile, nu necesit\u0103 investi\u021bii uria\u0219e, ba chiar, de multe ori, duc la realizarea unor economii substan\u021biale:<\/p>\n