Schimbarea este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 constant\u0103 a planetei noastre. Suprafa\u021ba terestr\u0103, oceanele, atmosfera, clima \u0219i via\u021ba de pe P\u0103m\u00e2nt s-au modificat mereu de-a lungul timpului. \u00cens\u0103 schimb\u0103rile actuale difer\u0103 de cele din trecut prin ritmul \u0219i amploarea lor f\u0103r\u0103 precedent, precum \u0219i prin factorii \u0219i agen\u021bii care le cauzeaz\u0103. Evenimentele extreme, cum ar fi furtunile, valurile de c\u0103ldur\u0103, inunda\u021biile \u0219i seceta cu intensit\u0103\u021bi care \u00eenainte se produceau o dat\u0103 la 100 de ani, au devenit<\/strong> noua noastr\u0103 realitate. Titlurile ap\u0103rute \u00een presa din \u00eentreaga lume indic\u0103 o criz\u0103 climatic\u0103 \u0219i de mediu care afecteaz\u0103 viitorul speciei noastre.<\/p>\n Clima P\u0103m\u00e2ntului este \u00een schimbare, iar schimbarea este cauzat\u0103 de om<\/strong> Biodiversitatea dispare \u00eentr-un ritm f\u0103r\u0103 precedent<\/strong> Sistemele de consum \u0219i de produc\u021bie sunt nesustenabile<\/strong> La fel de clar este c\u0103 beneficiile cre\u0219terii economice nu sunt distribuite \u00een mod egal \u00een \u00eentreaga lume. Nivelul veniturilor variaz\u0103 semnificativ de la o \u021bar\u0103 la alta, de la o regiune la alta \u0219i de la un ora\u0219 la altul, dar \u0219i \u00een interiorul aceleia\u0219i \u021b\u0103ri, regiuni sau localit\u0103\u021bi. Chiar \u0219i \u00een Europa, unde nivelul de trai este mult peste media global\u0103, exist\u0103 comunit\u0103\u021bi \u0219i categorii de persoane care tr\u0103iesc cu venituri sub limita s\u0103r\u0103ciei. Din p\u0103cate, unele dintre aceste\u00a0comunit\u0103\u021bi \u0219i persoane sunt de asemenea mai vulnerabile\u00a0la pericolele de mediu. Ele locuiesc mult mai frecvent \u00een zone expuse la poluarea aerului \u0219i la inunda\u021bii \u0219i \u00een case insuficient izolate pentru a fi protejate de frig \u0219i c\u0103ldur\u0103 extrem\u0103. Categoriile care se bucur\u0103 de beneficii nu sunt neap\u0103rat cele care suport\u0103 costurile.<\/p>\n Dac\u0103 tendin\u021bele actuale vor continua, indiferent de \u021bar\u0103 \u0219i de nivelul de venit, genera\u021biile viitoare se vor confrunta mai des cu temperaturi \u0219i evenimente meteorologice extreme, cu sc\u0103derea num\u0103rului de specii, cu un deficit de resurse \u00een cre\u0219tere \u0219i cu o poluare mai intens\u0103. Av\u00e2nd \u00een vedere aceast\u0103 perspectiv\u0103, nu este de mirare c\u0103 mii de tineri europeni protesteaz\u0103 pe str\u0103zi, cer\u00e2nd factorilor de decizie s\u0103 adopte m\u0103suri mai ambi\u021bioase \u0219i mai eficace pentru a atenua schimb\u0103rile climatice.<\/p>\n Este posibil un alt viitor<\/strong> \u00cen tot acest timp, cuno\u0219tin\u021bele \u0219i percep\u021bia noastr\u0103 asupra mediului s-au extins la r\u00e2ndul lor, devenind tot mai clar c\u0103 oamenii, mediul \u0219i economia sunt p\u0103r\u021bi ale aceluia\u0219i sistem. \u00cen cei 25 de ani de la \u00eenfiin\u021bare, Agen\u021bia European\u0103 de Mediu a conectat \u0219i a dezvoltat aceste sfere de cunoa\u0219tere, pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi percep\u021bia noastr\u0103 asupra sistemului. Oamenii nu pot tr\u0103i bine dac\u0103 mediul \u0219i economia sunt \u00eentr-o stare precar\u0103. Inegalitatea distribu\u021biei beneficiilor, de exemplu a bog\u0103\u021biei economice \u0219i a aerului curat, dar \u0219i a costurilor, inclusiv a celor asociate polu\u0103rii \u0219i culturilor pierdute din cauza secetei, vor continua s\u0103 genereze tulbur\u0103ri sociale.<\/p>\n Aceste fapte pot fi dificil de acceptat. \u00cen mod similar, structurile de guvernan\u021b\u0103, obiceiurile \u0219i preferin\u021bele de consum bine \u00eenr\u0103d\u0103cinate pot fi greu de schimbat. \u0218i totu\u0219i, \u00een pofida complexit\u0103\u021bii acestei sarcini, este \u00eenc\u0103 posibil s\u0103 ne construim un viitor sustenabil. Aceasta presupune stoparea practicilor actuale, de exemplu prin reducerea subven\u021biilor d\u0103un\u0103toare mediului \u0219i prin eliminarea treptat\u0103, p\u00e2n\u0103 la interzicere, a tehnologiilor poluante, sprijinind \u00een acela\u0219i timp alternativele sustenabile \u0219i comunit\u0103\u021bile afectate de schimb\u0103ri. O economie circular\u0103 \u0219i neutr\u0103 din punctul de vedere al emisiilor de carbon poate reduce gradul de solicitare a capitalului natural \u0219i poate limita cre\u0219terea temperaturilor globale. Schimbarea direc\u021biei \u00een care ne \u00eendrept\u0103m va necesita \u0219i o schimbare de obiceiuri \u0219i de comportament, de exemplu a modului \u00een care ne deplas\u0103m \u0219i a alimentelor pe care le m\u00e2nc\u0103m. Avem cuno\u0219tin\u021bele necesare pentru a orienta aceast\u0103 tranzi\u021bie spre o sustenabilitate de durat\u0103. De asemenea, sprijinul public pentru schimbare este tot mai puternic. A venit vremea s\u0103 ne asum\u0103m responsabilitatea \u0219i s\u0103 acceler\u0103m aceast\u0103 schimbare.<\/p>\n Planeta noastr\u0103 se confrunt\u0103 cu provoc\u0103ri f\u0103r\u0103 precedent \u00een ceea ce prive\u0219te mediul \u0219i clima, iar cumulate acestea reprezint\u0103 o amenin\u021bare la adresa bun\u0103st\u0103rii noastre. Dar \u00eenc\u0103 nu este prea t\u00e2rziu pentru a lua m\u0103suri ferme. Chiar dac\u0103 sarcina poate p\u0103rea intimidant\u0103, avem \u00eenc\u0103 posibilitatea s\u0103 revers\u0103m unele tendin\u021be negative, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1920,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"content-type":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[5,9,1,3,6,10],"tags":[],"class_list":["post-1918","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","category-company","category-general","category-legislatie","category-prime","category-slide"],"yoast_head":"\n
\nIndiferent ce expresie alegem \u2013 \u201enoua noastr\u0103 realitate\u201d sau \u201ecrize multiple\u201d \u2013, dovezile sunt clare. Clima P\u0103m\u00e2ntului este \u00een schimbare, iar aceast\u0103 schimbare este cauzat\u0103 de om. Dependen\u021ba economiilor noastre de combustibilii fosili, practicile de utilizare a terenurilor \u0219i defri\u0219\u0103rile care au loc pe tot globul duc la cre\u0219terea concentra\u021biilor de gaze cu efect de ser\u0103 din atmosfer\u0103, care la r\u00e2ndul lor determin\u0103 schimb\u0103ri climatice la nivel mondial. Este clar, de asemenea, c\u0103 schimb\u0103rile climatice afecteaz\u0103 pe toat\u0103 lumea \u0219i fiecare col\u021b al planetei noastre, inclusiv Europa. Unele comunit\u0103\u021bi ar putea suferi de pe urma valurilor de c\u0103ldur\u0103 extinse \u0219i a secetei, \u00een timp ce altele s-ar putea confrunta cu furtuni mai frecvente \u0219i mai puternice. Oamenii, natura \u0219i economia sunt deopotriv\u0103 afecta\u021bi de schimb\u0103rile climatice.<\/p>\n
\n\u0218tiin\u021ba este la fel de ferm\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te pierderea diversit\u0103\u021bii vie\u021bii pe P\u0103m\u00e2nt \u00eentr-un ritm c\u0103ruia nu \u00eei putem face fa\u021b\u0103. \u00cen fiecare an, multe specii sunt declarate disp\u0103rute, pe m\u0103sur\u0103 ce habitatele lor continu\u0103 s\u0103 fie distruse, fragmentate sau poluate. Unele specii, inclusiv polenizatori precum albinele \u0219i\u00a0fluturii, care sunt vitali pentru bun\u0103starea noastr\u0103, au \u00eenregistrat o sc\u0103dere dramatic\u0103 a popula\u021biilor din cauza utiliz\u0103rii pe scar\u0103 larg\u0103 a pesticidelor. Poluan\u021bii genera\u021bi de activit\u0103\u021bile economice se acumuleaz\u0103 \u00een mediu, diminu\u00e2nd capacitatea ecosistemelor de a se regenera \u0219i de a ne asigura servicii vitale. Degradarea mediului afecteaz\u0103 nu numai plantele \u0219i animalele, ci \u0219i oamenii.<\/p>\n
\nSecolul XXI a fost marcat \u0219i de o criz\u0103 economic\u0103 \u0219i financiar\u0103. Cercet\u0103rile confirm\u0103 faptul c\u0103 sistemele noastre de consum \u0219i de produc\u021bie sunt pur \u0219i simplu nesustenabile. Modelul economic liniar \u2013 transformarea materiilor prime \u00een produse care sunt utilizate, consumate \u0219i apoi aruncate \u2013 nu genereaz\u0103 doar acumul\u0103ri de poluan\u021bi \u0219i de de\u0219euri, ci \u0219i o concuren\u021b\u0103 global\u0103 pentru resursele naturale. Prin re\u021belele globale se distribuie nu numai materiale, produse \u0219i poluan\u021bi: o criz\u0103 ivit\u0103 \u00een sectorul financiar al unei \u021b\u0103ri se poate r\u0103sp\u00e2ndi pe tot globul \u0219i poate genera contrac\u021bie \u0219i stagnare economic\u0103 timp de mul\u021bi ani.<\/p>\n
\n\u00cen ultimii 40\u00a0de ani, Europa a instituit politici de combatere a unor probleme specifice, cum ar fi poluarea aerului \u0219i poluarea apelor. Unele dintre aceste politici au avut rezultate remarcabile. Europenii se bucur\u0103 de un\u00a0aer mai curat\u00a0\u0219i de\u00a0ape de sc\u0103ldat mai curate. Rata de reciclare a\u00a0de\u0219eurilor municipale\u00a0a crescut. Din ce \u00een ce mai multe\u00a0zone terestre\u00a0\u0219i\u00a0marine sunt protejate. Uniunea European\u0103\u00a0a redus emisiile de gaze cu efect de ser\u0103\u00a0fa\u021b\u0103 de nivelurile \u00eenregistrate \u00een 1990. S-au investit miliarde de euro \u00een \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea condi\u021biilor de locuit din ora\u0219e \u0219i pentru o mobilitate durabil\u0103. Cantitatea de energie provenit\u0103 din\u00a0surse regenerabile\u00a0a crescut exponen\u021bial \u0219.a.m.d.<\/p>\nAutor: Hans Bruyninckx - Director executiv al AEM\nSursa: Editorial publicat \u00een edi\u021bia din martie 2019 a Buletinului informativ AEM 01\/2019.<\/a>\nPhoto by Gerhard adF Hofmarcher<\/a><\/pre>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"